Prin conținutul ridicat în produși bioactivi, cătina în întregul ei și nu numai fructele, constituie materie primă în industrie.
- industria farmaceutică, pentru obținerea unor produse complexe (medicamente, complexe de vitamine și minerale, suplimente nutritive, băuturi tonice, creme, uleiuri, săpunuri medicinale);
- industria alimentară, pentru gemuri, marmelade, sucuri, băuturi răcoritoare, coloranți alimentari, drojdii alimentare;
- industria cosmetică, pentru creme hidratante sau protectoare și săpunuri hidratante sau antibacteriene;
- zootehnie ca adaos în furajele combinate (făină din fructe uscate, proteine din drojdie de cătină) sau ca tratament alternativ în medicina veterinară (uleiuri și extracte).
Utilizarea fructelor de cătină
Utilizarea fructelor de cătină se datorează conținutului foarte bogat în vitamine, săruri minerale, microelemente, antioxidanți, fitohormoni etc. Fructele de cătină conțin vitamină C în proporție de două ori mai mare decât măceșele și de zece ori mai mare decât citricele. Vitaminele A, B1, B2, B6, B9, E, K, P și F sunt și ele prezente în fructele de cătină în concentrații importante. Aceste fructe conțin β-caroten în proporție mai mare decât morcovul și alți carotenoizi, microelemente precum P, Ca, Mg, K, Fe, Mo, B, celuloză, proteine cu conținut ridicat de aminoacizi esențiali (îndeosebi lizină), uleiuri complexe (acizi grași saturați și nesaturați, steroli), acizi organici, cum sunt acidul malic, acidul succinic, acidul ursolic, precum și flavonoizi identici cu cei din Gingko biloba. Fructele și frunzele de cătină conțin substanțe cu efect hormonal, în special serotonină, substanță recunoscută ca având efecte fiziologice deosebite, legate de sistemul nervos central, sinteza proteinelor, stimularea sistemului imunoinductor etc.
Valoarea alimentară și terapeutică a catinei
Valoarea alimentară și terapeutică a catinei se datorează complexității compoziției fizice și chimice a acesteia. Aplicațiile nutriționale cele mai cunoscute se referă la obținerea cu mijloace clasice a sucului de cătină (diluat sau concentrat), oțetului de cătină, vinului de cătină și siropului de cătină. Aplicațiile terapeutice au în vedere pulberea de cătină, maceratul de cătină și uleiul de cătină.
Dintre numeroasele substanțe cu rol metabolic biostimulator conținute de cătină, se cuvin subliniați acizii di- și tricarboxilici (malic, succinic și citric), care participă direct la procesele metabolice mitocondriale, acizii cafeil-chinici, care stimulează aceleași procese, vitaminele hidrosolubile și microelementele care intră în structura cofactorilor multor enzime, fitohormonii, și acidul ursolic.
Cătina în cifre
Fructul de cătină
Grupe de substanțe
| Apa [%] | Proteine [%] | Grasimi [%] | Glucide [%] | Valoareenergetica [kCal] | |
| Catina alba (Hyppophaerhamnoides) | 87.5 | 1.2 | 0.7 | 10.14 | 49 |
Compuși bioactivi
| Vitamina C | 200-1500 mg (tipic 600 mg) |
| Vitamina E | pana la 180 mg |
| Acid folic | pana la 80 μg |
| Carotenoizi (β-caroten, licopen,zeaxantina) | 30-40 mg |
| Acizi grasi nesaturati ( oleic, palmitoleic, linoleic) | 6-11% |
| Acizi organici (acid enolic, citric, tartic) | 2,82-6,08% (exprimat ca acid malic); pH-ul sucului variaza in limitele 2,7-3,3 |
| Flavonoizi | 100 – 1000 mg |
Uleiul de cătină
Compuși bioactivi
| Ulei din seminte [mg/100 g] | Ulei din suc de fructe[mg/100 g] | Ulei din reziduu de fructe[mg/100 g] | |
| Vitamina E | 207 | 171 | 300-600 |
| Vitamina K | 110-230 | 54-59 | – |
| Carotenoizi | 30-250 | 300-870 | 1 280–1 860 |
| Aciditate totala | 11 | 38 | – |
| Flavonoizi totali | – | – | 550 |
| Steroli totali | 1 054 | 721 | – |
| Acizi grasi nesaturati | 87% | 67% | 70% |
| Acizi grasi saturati | 13% | 33% | 30% |
Fructe și suc de cătină
Elemente minerale
| Continutul in fructe [mg/kg] | Continutul in suc [mg/l] | |
| Potasiu | 6,44-22 | 147-209 |
| Calciu | 0,8-1,48 | 64-256 |
| Magneziu | 0,47-73 | 53,3-165 |
| Fier | 22-33 | 4,13-10,9 |
| Seleniu | 5,02 | 7,96-11,3 |
| Zinc | 8,8-27 | 2,09-6,31 |
| Mangan | 8,7-15 | 0,81-3,86 |